Make your own free website on Tripod.com

CALENDAR POPULAR BUCOVINEAN

Home | CALENDAR POPULAR BUCOVINEAN | GALERIA GEORGES COTOS | Manifestari culturale, 2007 | Impresii

  Universul tradiţiilor bucovinene este inaugurat cu practicile magice de   Sfântul Andrei;  noaptea care premerge sarbatorii era considerată a fi noaptea strigoilor - de ale căror influenţe malefice te puteai apăra mâncând usturoi şi făcând semnul crucii cu usturoiul deasupra uşii, a ferestrelor şi pe frunte – şi, în egală măsură, noaptea magică în care fetele puteau să întrevadă chipul ursitului.

 

Unele dintre aceste practici sunt reprezentate în acest prim moment din derularea cronologică a calendarului popular: păzitul usturoiului, pregătirea turtiţei sărate, aruncarea câlţilor pe vatră, uitatul în fântână şi legarea parilor la miezul nopţii.

Toate aceste reprezentari se proiecteaza pe fundalul unui interior de casa tradiţional, cu meşter-grindă, ladă de zestre, lăicere, laviţă, cuptor, icoane pe sticlă.

 

Din  prispa casei,  vizitatorul   devine gazda ce-i primeste pe urătorii şi mascaţii din alaiurile de Anul Nou.  Se deschide perspectiva ogrăzii, în care se află urşii, ţiganul, capra, moşul şi baba, căiuţii, jandarmul şi turcul – membrii ai cetei din Udeşti –, pălărierul din ceata de la Plăvălari şi căiuţii din Giuleşti – Boroaia. Diversitatea materialelor, policromia si fantezia realizarii costumelor, mastilor, inventarului de practica a obiceiurilor sunt caracteristici care se cer remarcate mai intai.

 

Pe “uliţa satului”, propune vizitatorului un nou traseu imaginar:  la  fierărie, în luna lui Faur ( februarie ) erau aduse pentru a fi reparate sau numai purificate, prin trecerea prin foc,   uneltele agricole – ca un preludiu al anului agrar ce urma să înceapă în luna martie.

 

In  stupină,   buduroaiele scobite în trunchi de copac ( stupi primitivi) sunt  purificate cu agheasmă şi tămâie şi fertilizate cu crenguţe de mâţişori sfinţiţi cu un an înainte, în ziua de  Florii. Este începutul tradiţional de an apicol, serbat, altă dată, de Alexii   (17 martie), zi în care, conform tradiţiei, toate insectele care au iernat sub pământ revin la viaţă.

 

 

 In centru satului, în curtea bisericii,  femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni participă la sfânta slujbă de sfinţire a bucatelor rituale din dimineaţa duminicii pascale; îmbrăcaţi în costume autentice, vechi de doua secole, au rinduit  în faţa lor şiruri de păscăriţe gătite cu cele mai frumoase ştergare şi încărcate cu pască, babe, moşnegi, miei de aluat, ouă închistrite, huşti de sare.

  Sfântul Gheorghe deschide anul pastoral ce continuă cu practicile de la Sfântul Ilie – crucea verii pastorale- cand se săvârşeau practici de adorare a soarelui; în  târguri,  păstorii şi agricultorii veneau să-şi schimbe produsele si chiar să-şi găsească viitoarele consoarte.

 

Intr-un alt moment, vizitatorul este invitat să treaca pragul unei stâne tradiţionale, să cunoasca inventarul de unelte si practici ce alcatuiesc universul   acestei ocupatii; poate să  ia aminte la  numeroasele tradiţiile păstoreşti ce încheie anul pastoral, la sărbătoarea Vinerii Mari  (Sfânta Parascheva)  sau a lui Sâmedru.   

Vizitatorul va fi parcurs, în felul acesta, inelul calendarului popular bucovinean, deschis de sărbătoarea Sfântului Andrei şi închis de sărbătoarea  Sfântului Dumitru; va  reveni la tumultul strazii  dupa o calatorie care, pentru   multi, este intr-o alta lume.

Stalpul de hotar al acesteia este Muzeul calendarului popular din Gura Humorului. 

 

Realizat de publisimeditor   cu sprijinul
Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Suceava